Caransebeșul și moștenirea lui Marcel Vela

571

Orașul consacrat ca și capitală a gugulanilor se dezvoltă an de an iar asta se vede și cu ochiul liber. Motorul dinamicii Caransebeșului a fost pus pe seama edilului Ion Marcel Vela, cel care a câștigat fără drept de apel 4 mandate în fruntea orașului de pe Timiș și Sebeș. La ultimele alegeri, însă, Marcel Vela nu a mai candidat iar acum, la un an de la alegeri, încercăm să facem un bilanț al epocii post Marcel Vela.

Caransebeșul este, înainte de toate, un oraș istoric, ceea ce-l face extrem de vulnerabil atunci când vorbim despre infrastructură, mai ales în partea istorică a sa. Din fericire, municipiul este bine sistematizat, asta și ca moștenire a administrației austro-ungare, care a făcut din Caransebeș un municipiu cu clădiri mari și moderne (orașul are prima clădire cu etaj din secolul XIX), străzile sunt mari și perpendiculare, dar păstrează încă „patina” timpului, multe fiind pavate cu piatră cubică, nu cu asfalt, iar în multe zone alimentarea cu apă și canalizarea au fost rezolvate abia prin proiecte europene.

caransebes

Din punct de vedere social municipiul nu are un nivel de trai scăzut, asta și datorită investițiilor mari care s-au regăsit în zonă, facilitate de accesul la Drumul European 70 dar și de o administrație sensibilă cu investitorii, în Caransebeș și zonele adiacente funcționând fabrici ale Tenneco, Alcoa Fujikura, TMD, Sumimoto și altele, în timp ce au dispărut importante fabrici de mobilă, alcool sau confecții metalice iar marea uzină CAROMET a stat o bună bucată de vreme în inactivitate și anonimat.

Populația municipiului, potrivit INS, era în anul 2016 de 30.495 de locuitori, femeile având un ușor avans în fața bărbaților. Numărul mare de investiții atrase în oraș a făcut ca starea socială a locuitorilor să fie ridicată, dar au crescut în același timp și pretențiile și așteptările orașului.

Ca primar, Marcel Vela a investit foarte mult în partea urbanistică a orașului și cea culturală, este renumit pentru zecile de fântâni arteziene inaugurate, pentru sculpturile expuse în oraș și pentru faptul că a redeschis centrul istoric prin realizarea unui corso de rafinament și bun gust, cu terase și sculpturi, dar și cu foarte multe flori și aranjamente florale.

caransebes-1

De asemenea, nu a fost neglijat Spitalul Municipal de Urgență din Caransebeș, care a fost în permanență dotat cu aparatură nouă, renovat și din partea Primăriei a fost o preocupare permanentă ca să existe personal medical calificat la acest spital.

De asemenea, școlile din municipiu s-au bucurat de o reală atenție din partea edililor, iar liceele și grupurile școlare au putut beneficia de un Serviciu Public al Primăriei care se ocupa cu cazarea și masa elevilor veniți să învețe în oraș, reușindu-se atât condiții de cazare de calitate cât și prețuri normale prin crearea acestui serviciu în cadrul Primăriei Caransebeș.

Dacă drumurile au constituit multă vreme o problemă a municipiului, străbătut și de o bucată a DE 70, aderarea României la Uniunea Europeană a adus și primele fonduri ISPA, Caransebeșul beneficiind, pentru o bună bucată de timp, de administrarea directă a CNADNR a porțiunii de drum european ce-l străbate, iar acum are și o importantă centură de ocolire a municipiului, fapt ce a redus mult traficul și poluarea în urbe.

caransebes-2

Și tot fondurile europene au reușit să aducă și rezolvarea unei mari probleme a municipiului: o rețea de alimentare cu apă și canalizare extrem de veche, presiune redusă la apă și chiar un program de raționalizare a apei, din cauza unei stații de pompare depășită mult de dezvoltarea orașului. Problema stației de pompare și epurare a venit tot de la Comisia Europeană, prin fondurile POS Mediu, prin care s-a refăcut și extins o parte din rețeaua de apă și canalizare, dar s-a modernizat și stația de pompare, caransebeșenii uitând definitiv zilele în care se furniza apă cu porția.

Dacă, după toate aceste realizări, Marcel Vela devenea un lider incontestabil și câștiga alegerile cu procente tot mai mari, scrutinul local din 2016 a adus și primele disensiuni politice în urbe, după ce Marcel Vela s-a codit să se decidă dacă va renunța la candidatura pentru Primăria Caransebeș în favoarea președinției Consiliului Județean, președinție care, din 2016, nu se mai obținea prin vot uninominal ci prin votul plenului forului județean.

vela-marcel

Cum DNA intrase puternic în zona politică din Caraș-Severin, Ionesie Ghiorghioni fiind arestat după ce a fost prins luând mită, iar Sorin Frunzăverde a fost plasat sub control judiciar, lăsând la cârma Consiliului Județean pe vicepreședintele Ilie Iova și la cea a PNL doar pe Marcel Vela, chiar dacă se afla în opoziție, PSD a punctat decisiv în încercarea de a prelua controlul județului. Profitând de indecizia lui Marcel Vela de a anunța ferm dacă mai candidează pentru Primăria din Caransebeș, PSD a reușit să-l atragă pe vicepreședintele CJ Caraș-Severin, Ilie Iova, care era în echipa lui Marcel Vela, după ce fusese viceprimar în Caransebeș și ajunsese a doua oară vicepreședinte al Consiliului Județean cu sprijinul lui Vela și care viza clar postul de primar al municipiului Caransebeș.

Marcel Vela făcuse o înțelegere cu Ilie Iova ca primul să candideze la Consiliul Județean, cu intenția anunțată de a obține președinția forului, iar cel din urmă să fie anunțat drept candidatul PNL pentru Primăria Caransebeș, dar Marcel Vela tot întârzia anunțul, impunea tot felul de sondaje, așa că Ilie Iova a șocat pe toată lumea când a anunțat că demisionează din funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean și că va candida din partea PSD pentru Primăria Caransebeș.

A urmat o contraofensivă, DIICOT punându-l sub acuzare pe încă vicepreședintele Consiliului Județean, în dosarul cu devalizarea stațiunii Băile Herculane de cătere Iosif Armaș.

Vela BorceanRămași fără candidat la Caransebeș, liberalii au fost nevoiți să se reorienteze și l-au împins în față pe Felix Borcean, directorul unuia dintre cele mai bune colegii din județ și fiul administratorului public al municipiului. Deși liberalii au câștigat Primăria, majoritatea în Consiliul Local era fragilă, iar PSD-ul nu mai obținuse un așa scor bun la Caransebeș de pe vremea lui Ion Iliescu. Alegerea unui caransebeșean în fruntea Consiliului Județean și apoi a altui gugulan în fruntea guvernului, au făcut ca liberalii să piardă enorm din capitalul acumulat în cele patru mandate ale lui Marcel Vela.

Felix Borcean se dovedește un tip mai puțin interesat de politică (în ziua alegerilor era la un meci al unei celebre echipe engleze, a încercat să se separe de domninația lui Marcel Vela și a acceptat un dialog cu unii lideri PSD) și declara ferm că nu este interesat decât de o bună administrare a orașului.

Felix Borcean olimpic Day

Doar că, fără o majoritate clară în Consiliul Local și cu un grup PSD pus mereu pe ceartă și contestații, actualul primar nu a mai reușit să continue nici unul dintre proiectele începute și nici să înceapă altele.

O poticnire majoră a venit în momentul în care compania TMD Friction dorea o extindere a fabricii de la Caransebeș dar consilierii locali PSD au reușit să împotmolească un hcl prin care aceștia să primească terenul aferent, acuzându-l pe primarul Borcean că nu este suficient de transparent.

Lucrările la rețeaua de canalizare și apă și la stația de pompare și cea de epurare, de pe proiectul POS Mediu au spart aproape tot orașul, iar refacerile nu sunt tocmai pe placul oamenilor, lucrările sunt mult întârziate iar amânarea perpetuă a deschiderii deponeului județean de deșeuri l-au determinat pe actualul primar să vorbească despre o posibilă ieșire a Caransebeșului din ADI Intercom Deșeuri, refuzând să mai mărească prețul gunoiului.

cl-caransebes

Nici lucrările de modernizare la ștrandul din Teiuș nu au putut fi exploatate de către primarul Felix Borcean, după ce declarase că acesta va fi funcțional vara aceasta dar apoi a fost obligat să le oprească, după ce a Primăria a fost amendată pentru că nu avea documentația necesară realizării lucrărilor de modernizare!

Deși a trecut un an din acest mandat, nici cu fondurile europene Caransebeșul nu a păstrat trendul, mai multe proiecte fiind blocate de consilierii locali ai PSD, tot pe acuzații de transparență iar pe PNDL, acolo unde aproape toate primăriile au primit finanțări serioase, primarul Felix Borcean a declarat că nu a depus nici un proiect „pentru că finanțările se acordă politic”! Și asta în situația în care primării conduse de liberali, cum sunt cele din Reșița sau Ezeriș, au primit finanțări frumoase pe PNDL.

Rămâne de văzut, acum, dacă primarul Borcean se va împăca cu ideea sau, așa cum ne-au transmis surse din interior, va riposta și va forța dizolvarea Consiliului Local din municipiul Caransebeș…

Felix Borcean

LĂSAȚI UN MESAJ