Canalizarea și infrastructura sunt un lux și o provocare pentru comuna Giarmata – VIDEO

368

Comuna Giarmata, situată la câțiva kilometri distanță de Timișoara, are necesități primordiale, începând cu lipsa canalizării. Populația de aproape 8.000 de locuitori nu beneficiază în 2016 de infrastructură sau canalizare. Necesitățile primordiale ale comunei sunt precare. Locuitorii nu nici măcar apă potabilă în unele zone, pentru uz casnic. Infrastructura este veche de mai bine de 40 ani, iar drumurile comunei sunt asfaltate doar în proporție de 15%. Printre drumurile nou asfaltate se află și șoseaua principală, la intrarea în localitate. Sursele financiare necesare pentru reabilitarea și refacerea nevoilor comunei sunt însă active.

„Începând de acum 4 ani, provocarea cea mai mare a fost și este şi în prezent, introducerea acestei infrastructuri și asigurarea ei pentru comună. Vorbind de canalizare, mergem pe trei variante posibile de finanțare. Pentru a asigura construcția rețelei de canalizare, banii ar putea proveni din surse proprii, o sursă de la Ministerul Dezvoltării prin PNDL (Planul Național de Dezvoltare Locală) și o sursă atrasă de fonduri europene. Avem proiecte pentru apă și canalizare pe trei străzi, care reprezintă o distanță de 5 kilometri, cu ajutorul banilor proveniți de la Ministerul Dezvoltării. Proiectele sunt active, iar această parte va fi cât de curând finalizată. Mai avem 8 milioane de euro pe master planul POIM – plan operațional de infrastructură mare. În acest proiect, 150 milioane de euro sunt alocați pentru introducerea canalizării și a apei potabile în mai multe localități periurbane. Giarmata, cu cele 8 milioane de euro, va acoperi 90% din investiții, în toată comuna”, declară primarul comunei, Virgil Bunescu.

Localitatea demarează și proiecte benefice pentru atragerea de locuitori, în speranța că aceștia se vor stabili în comuna foarte apropiată de oraș. Pentru venirea noilor locuitori și pentru dezvoltarea economică, se află în demarare un proiect ce vizează un nou cartier, având 500 de case. Proiectul a fost realizat încă din anul 2002, însă a devenit activ doar cu un an în urmă. Viitorul cartier prevede 350 de locuri alocate tinerilor sub 35 de ani, care vor să devină locuitori ai comunei.

„Legea spune că tinerii sub 35 de ani, dacă există teren din partea comunității, pot beneficia, nu cu titlu gratuit, dar fără licitație, cu drept de folosință. Ei pot să își construiască o casă pe terenul primit. Mai sunt 150 de locuri, dintre care 100 sunt puse la vânzare, iar 50 în concesiune. Sperăm să le putem valorifica în această toamnă, iar astfel vom mări populația  comunei cu aproximativ 1.500 de locuitori”, spune Virgil Bunescu. Cartierul ”Primăverii” se află în plină desfășurare, iar tinerii au început deja lucrările. Aici canalizarea și apa vor fi introduse cu ajutorul unui program special, PNDR – Plan Național de Dezvoltare Rurală. Proiectul va asigura suma de 2,5 milioane de euro pentru lucrările de infrastructură.

Problemele însă nu se opresc aici. Giarmata mai are alocat un sat. În Cernăteaz situația infrastructurii este la fel de tristă. Aici problema majoră o constituie faptul că în planul operațional de infrastructură mare, fiind sub 2.000 de locuitori, satul nu este eligibil. Prin urmare nu se va introduce canalizare aici.

”În ceea ce privește situația din Cernăteaz va trebui să găsim alte surse de finanțare. Prima sursă este un proiect transfrontalier împreună orașul Golubăț din Serbia și cu comuna Dumbrăvița. Datorită acestui proiect vom avea asigurați 160.000 de euro pentru introducerea canalizarii în satul Cernăteaz. Cu acești bani vom face proiectul, urmând ca proiectul tehnic și construcția efectivă să le asigurăm din surse proprii sau de la Ministerul Dezvoltării”, adaugă primarul comunei, Virgil Bunescu.

Edilul mai susține că, în ceea ce privește drumurile neasfaltate, susținerea financiară va veni din sursele amintite sau cele proprii. Primăria are un buget propriu de 6 milioane de euro. Cu acest început, primarul preconizează finalizarea drumurilor neasfaltate în aproximativ un an și jumătate, în întregime.

„Acest proiect trebuia să fi fost aproape gata, în proporție de 90%. Asta doar dacă firmele care s-au apucat de lucrări ar fi fost firme sănătoase, adică serioase. Din păcate aceste firme au fost foarte slabe și au întârziat foarte mult cu lucrările. De aici a pornit tot necazul”, mai spune Virgil Bunescu.

Nu doar drumurile și canalizarea necesită atenție, ci și însăși clădirea Primăriei. Fiind o clădire foarte veche, a fost nevoie de mici amenajări și reparații. Interiorul foarte mic nu permitea mai mult de 2, maxim 3 persoane într-un birou.

„Mereu ne înghesuiam și nu puteam primi pe nimeni în clădire, din cauza locurilor mici. De multe ori, din cauza tavanului, riscam să vedem cum plouă înăuntru. De câteva ori chiar a și plouat! Respectul față de cetățean trebuie să se vadă în Primăria comunei, în ambientul său. Ne-am gîndit să construim o clădire nouă, dar Giarmata are alte priorități în momentul de față”, declară edilul.

LĂSAȚI UN MESAJ