Belgrad, oraș de văzut și revăzut-VIDEO

1121

Pentru a doua oară în acestă săptămână, Piața Operei a răsunat de ritmurile inconfundabile ale muzicii sârbesti. După ce cu câteva zile în urmă autoritățile din localitatea bănățeană Biserica Albă (Bela Crkva) au chemat timișorenii să vadă la fața locului tot ce oferă din punct de vedere turistic sudul Banatului, acum suntem chemați în capitală. De data asta a venit rândul Belgradului să se prezinte. Și are cu ce să se laude capitala cea mai apropiată de Timișoara. Au fost câteva perechi de dansatori ce au adus folclor autentic. Au fost tarabe cu obiecte de artizanat specific balcanilor. Doritorii chiar au putut să se fotografieze la un stand specializat cu pălării și alte accesorii sârbești.

De remarcat modul foarte profesionist cu care organizațiile turistice din țara vecină știu să atragă atenția călătorilor. După modelul existent și la noi până la începutul anilor 90, așa numitele ONT-uri, sârbii continuă să aibă active structuri centralizate ale municipalităților, ce se ocupă de tot ce pot oferi călătorilor avizi de cunoaștere. De la evidența hotelurilor, restaurantelor, muzeelor, până la rezervări de bilete de călătorie sau de spectacole, pot oferi o gamă largă de servicii. Păcat că oficiile de turism de la noi au fost repede distruse fără a putea pune în loc ceva funcțional.

Prin grija Organizației de Turism a Belgradului, a Consulatului General al Serbiei la Timișoara și a Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș a avut loc a o amplă prezentare a capitalei de pe Dunăre și Sava. Nu mai puțin de 60 de reprezentanți ai diverselor entități turistice dar și ai massmedia din Belgrad au avut câte ceva de spus.

Consulul General al Republicii Serbia la Timișoara, domnul Lazar Manojlovic, a scos în evidență că nu se mai pot face schimburi sănătoase fără o integrare a celor două orașe într-un sistem de turism cu cât mai multe elemente comune. Delia Barbu, ce se ocupa de turism la nivelul Consiliului Județean Timiş, a remarcat că în fiecare sfârșit de săptămână străzile și mall-urile Timișoarei sunt invadate de cetățeni sârbi. Tot la fel ca și Belgradul, ce este plin de timișoreni plecați în vizită sau la cumpărături.

Pentru timișorenii dornici să călătorescă peste ocean autoritățile aviatice din țara vecină au de asemenea vești bune. Se pregătesc o serie întregă de legături aeriene foarte atractive. Cea mai interesantă ar putea deveni noua cursă aeriană ce va lega direct Belgradul de New York. În curând, de la noi din oraș se va putea accesa în mai puțin de două ore un aeroport ce leagă Banatul de Statele Unite fără alte escale și transbordări.

Belgradul este capitala de țară ce se află cel mai aproape de orașul nostru. Beograd, după cum se pronunță în limba sârbă, este situat la confluența dintre râul Sava și fluviul Dunărea, două căi navigabile internaționale, unde Câmpia Panonică întâlnește Balcanii. De asemenea, orașul este plasat de-a lungul coridoarelor paneuropene X și VII. Cu o populație de circa 1 800 000 de locuitori, estimați cu un deceniu în urmă, Belgrad este cel mai mare oraș de pe teritoriul fostei Iugoslavii, al treilea de pe Dunăre, după Budapesta și Viena și al patrulea din sud-estul Europei, după Istanbul, Atena și București.

Actualmente are o condiție aparte în administrația statului sârb. Are statutul de unitate teritorială separată în Serbia, cu un guvern autonom. Teritoriul său este divizat în 17 municipii, fiecare cu propriul consiliu local, similar sectoarelor din Bucuresti, dar cu o autonomie mai sporită. Belgrad este totodată și centrul economic, cultural, educațional și științific al Serbiei, iar 24% din populatia republicii locuiește aici.

Fiind unul dintre cele mai vechi orașe ale Europei, cu dovezi arheologice ale așezărilor încă din mileniul al V-lea î.Hr, Belgradul și zona sa urbană au fost locul de naștere al culturii de tip Vinča, cea mai mare cultură preistorică europeană, ce probabil se întindea și pe bune părți din teritoriul țării noastre. Colinele dintre cele două fluvii au fost cunoscute încă din perioada grecilor. Dar celții au fost aceia care au edificat orașul și l-au numit Orașul Alb (nume pe care, tradus în sârbă, încă îl poartă, începând cu anul 878 d.Hr.). În perioada romană i-a fost acordat statutul de municipium, cu numele de Singidunum. Constantin cel Mare, primul împărat creștinat, s-a născut pe teritoriul de azi al Serbiei, în apropiere, la Niș, în anul 280, iar împăratul roman Flavius Iovianus, restauratorul creștinismului ca religie oficială în Imperiul Roman, s-a născut la Belgrad, în anul 332.

După marile migrații ce au cuprins teritoriul european începând cu jumătatea primului mileniu, orașul este ocupat de popoarele slave, dintre care s-au impus triburile sârbiilor albi.

Orașul a fost câmpul de luptă a peste 115 conflicte internaționale și a fost dărâmat de 44 de ori încă din perioada antică de numeroasele armate orientale dar și vestice. În perioada medievală, orașul se află, succesiv, sub stăpânirea bizantinilor, francilor, bulgarilor, ungurilor și a sârbilor. Chiar și Ioannes Corvinus ( Ioan de Hunedoara), regentul Ungariei, și-a legat soarta de bătăliile de aici. A murit în localitatea Zemun, acum parte componentă a Belgradului.

În 1521, Belgradul a fost cucerit de otomani și a devenit reședința Pașalâcului Belgrad. Timișoara a mai rezistat încă un an asediului turcesc. În urma ocupației, Orașul Alb a fost declarat principalul oraș al Europei Otomane și printre cele mai mari orașe europene. Orașul a devenit capitala Serbiei în 1841, după o perioadă de suzeranitate a Imperiilor Austriac și Otoman. Totuși, partea nordică a orașului a rămas în Austria până în 1918, când s-a dizolvat Imperiul Habsburgic. Orașul unit a fost de atunci capitala entităților Iugoslaviei, până în 2006, când Muntenegru s-a declarat stat suveran ieșind din fedeație.

Dar ce poate să viziteze turistul timișoarean în acest oraș? Aproape orice își dorește.
Cunoscuta sala multifuncțională Sava Centar găzduiește expoziții, concerte ale celor mai mari și reputate trupe de muzică din lume. Anual aici se ține prestigiosul festivalul de film FEST. Iubitorii de teatru pot sa participe la BITEF (festivalul de teatru). Târgul local de carte este de nivel european și are noutăți pentru orice bibliofil. Nici festivalul berii nu este de evitat.

Orașul atrage și prin multitudinea de teatre, iar din cele mai importante se pot enumera Teatrul Național, Teatrul Terazije, Teatrul de Dramă Iugoslav, Teatrul Zvezdara și Atelier 212. Iubitorii de operă au la dispoziție Teatrul Național de Opera și Casa de Operă Madlenianum.
Câteva din cele mai căutate muzee sunt: Muzeul Național al Serbiei, Muzeul de Arte Africane, Muzeul de Artă Contemporană. Dar ar mai putea trezi interes chiar și Muzeul Căilor Ferate, Muzeul de Istorie al Serbiei. Muzeul Militar de la Kalemegdan și Muzeul Fortăreaței din Belgarad ce vor atrage copii dornici de noi cunoștințe.

Ce nu ar trebui să rateze turistul timișorean ajuns la Belgrad. În primul rând strada Knez Mihailova, principala zonă pietonală a orașului, parcul Kalemegdan, clădirea Parlamentului. Una din cele mai mari biserici ortodoxe din lume, catedrala Sfântului Sava, nu ar trebui să lipsească de pe lista nimănui.

Beli Dvor, reședința familiei regale Karadjordjevic, este deschisă iubitorilor de artă. Palatul are numeroase lucrări de valoare semnate de Rembrandt, Nicolas Poussin, Sebastien Bourdon, Paolo Veronese, Antonio Canaletto, Biagio D’Antonio, Giuseppe Crespi, Franz Xaver Winterhalter, Ivan Mestrovic și alții.

Iar după o călătorie așa de lungă și de epuizantă, neaparat merge o bere rece sau măcar o cafea la celebrul restaurant „Tri šešira” sau „La trei pălării” din Skadarlija, parte istorică a vechiului oraș. Marele poet Giura Jaksić a facut celebru localul. Actori de pe tot globul, politicieni sau artiști au încercat un vin bun aici. Alessandro Pertini, fost președinte al Italei, regele Juan Carlos al Spaniei, George Bush sau Willy Bradt și, evident, mareșalul Tito au fost oaspeți ai locantei. Aici se spune că: a intra în restaurantul „Trei Palarii” e ca și cum ai intra în mașina timpului.

La așa o bogăție de senzații și frumuseți, nici nu e de mirare ca orașul de pe Dunăre a fost atât de aproape de inima lui Nichita Stănescu ce i-a dedicat o carte.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ