Ce oraș românesc va fi, în 2021, Capitală Europeană a Culturii (CEaC)? Este întrebarea de pe buzele tururor celor implicați direct sau indirect, din cele patru orașe finaliste care-și dispută șansele peste doar două săptămâni: București, Baia Mare, Cluj Napoca și Timișoara.

Finala se joacă în 15-16 septembrie, la București, când cele patru candidate rămase în competiție își vor susține dosarele definitive în fața juriului european.

Dacă ar exista un singur criteriu pentru desemnarea CEaC, atunci Baia Mare ar câștiga la „utilitate”. Miza programului conceput de maramureșeni este dezvoltarea regiunii de nord a țării și profesionalizarea turismului în județ.

Dacă acel criteriu ultim ar fi numărul de evenimente, atunci Bucureștiul, care angrenează în proiect și județul Ilfov, are cea mai eclectică viziune. Conceptul central este reîmprietenirea bucureștenilor cu orașul în care trăiesc.

Candidatura Bucureștiului urmărește obținerea unei coerențe a orașului, reactivarea unor zone uitate și aducerea la un numitor comun a centrului cu periferiile. Bugetul estimat este aproape dublu față de ale celorlalte candidate și ar urma să fie folosit exclusiv pentru organizarea de evenimente.

Programul propus de Cluj-Napoca pentru 2021 este cel mai politically correct. Dat fiind „limbajul de lemn european”, abia poți să înțelegi care îi sunt, concret, direcțiile și inițiativele.

Clujul speră că, prin cultură, va reuși să coasă vechi rupturi etnice și sociale, printre care și problema coloniei de romi de la Pata Rât.

În sfârșit, dacă criteriul de selecție ar fi mândria locală, atunci Timișoara ar obține cel mai înalt scor. Programul își propune, pe scurt, ca orașul și Banatul să redevină fruncea.

Argumentele sunt însă vagi și par să nu se lege în jurul unui obiectiv comun. Un punct forte este, totuși, transformarea Canalului Bega drept cordon între România și Serbia.

Baia Mare și Timișoara își doresc un rol de locomotivă transnațională pentru triunghiurile România-Ungaria-Ucraina, respectiv România-Ungaria-Serbia, prin fructificarea poziției lor geografice.

Cluj-Napoca și Bucureștiul au infrastructura cea mai avansată și numărul cel mai mare de turiști, fiind și cele mai dinamice orașe din România la ora actuală. În consecință, candidaturile lor vizează mai degrabă rafinarea sau cizelarea atitudinilor ca motor de dezvoltare pe termen mediu.

După ce am citit aplicațiile finale postate pe site-ul dedicat de Ministerul Culturii (care este custodele concursului), vă prezentăm o analiză comparativă a orașelor candidate, potrivit pressone.ro prin Bianca Felseghi.

*
1. Concept
Baia Mare
Cultura Ospitalității

București
Orașul In-vizibil

Cluj-Napoca
East of West
untold

Timișoara
Luminează orașul prin tine!
timisoara

2. Buget estimat
Baia Mare
TOTAL: 45 milioane de euro
SALARII: 4 milioane de euro

București
TOTAL: 75 milioane de euro
SALARII: 7,5 milioane de euro

Cluj-Napoca
TOTAL: 35 milioane de euro
SALARII: 5 milioane de euro

Timișoara
TOTAL: 48,5 milioane de euro
SALARII: 5,335 milioane de euro

3. Raportul public-privat
Baia Mare– 85% (din care 49,7%, contribuția Primăriei)
– 15% surse private de finanțare

București
– 92% (din care 62% sunt contribuțiile Primăriei Generale și ale primăriilor de sectoare)
– 8% surse private de finanțare

Cluj-Napoca
– 92,86% (din care 46,15%, contribuția Primăriei)
– 7,14% surse private de finanțare

Timișoara
– 91% (din care 46%, contribuția Primăriei)
– 9% surse private de finanțare

4. Zona de impact a proiectului
Baia Mare
120 de sate din regiune, zona metropolitană și localitățile aflate pe o rază de 20 de kilometri în jurul reședinței de județ

București
Regiunea București-Ilfov

Cluj-Napoca
450.000 de locuitori ai orașului și zonei metropolitane și cei 691.000 de locuitori din județ

Timișoara
150 de kilometri în jurul orașului reședință de județ, în România, Serbia și Ungaria.

5. Ce va rezolva câștigarea titlului?
Baia Mare
„Baia Mare 2021 reprezintă o oportunitate excelentă de a rezolva traumele trecute și prezente determinate de modelul industrial agresiv care exploatează resurse epuizabile, fizice, generând o schimbare de paradigmă prin valorificarea resurselor regenerabile sau infinite precum creativitatea”.

București
„Titlul este o şansă de refacere a legăturilor pierdute sau nevăzute ale Bucureştiului cu oraşe cu care acesta are o istorie şi valori comune, precum Viena şi Budapesta, pe axa ţărilor dunărene, Belgradul şi Sofia, pe axa balcanică, Parisul şi Berlinul, pe direcţia Europa Occidentală, precum şi cu oraşe din ţările de la Marea Neagră. Candidatura nu se referă numai la legăturile geografice, ci şi la cele culturale şi artistice. Considerăm CEaC drept instrument strategic de reconectare a instituţiilor culturale din Bucureşti cu artiştii europeni şi internaţionali, în special în domeniul artelor contemporane şi al iniţiativelor civice”.

Cluj-Napoca
„Câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii este un moment de cotitură în dezvoltarea strategică a orașului, dar, în egală măsură, și o oportunitate pentru a testa soluții pentru probleme la care nu s-a găsit încă o rezolvare optimă, cum este cazul comunității rome care trăiește la Pata Rât, lângă groapa de gunoi. Îndrăznim așadar să ne aplecăm asupra rănilor deschise ale orașului, să aducem la lumină ceea ce este ascuns și să ne extindem zona de confort în încercarea de a găsi o vindecare mult aşteptată la nivel urban și comunitar”.

Timișoara
„Cele mai importante elemente ale impactului titlului de CEaC în Timișoara ar fi o imagine mai europeană a orașului, participarea sporită a cetățenilor în activități culturale și implicarea grupurilor marginalizate și vulnerabile, precum și o economie mai bine conectată la viața culturală și democratică a orașului”.
timisoara2

6. Ce se va construi? (Proiecte)
Baia Mare
– Reabilitarea și conversia Stadionului „Lascăr Pană” și a Sălii Polivalente – 5,5 milioane euro;
– Transformarea cinematografului „Minerul” în sală multifuncțională – 1,5 milioane de euro;
– Reabilitarea piețelor Cetății, Revoluției, Libertății, Păcii, Gării, Universității, Izvoarele – 35 milioane euro;
– Muzeul Digital Casa Pokol – 3 milioane euro;
– MediaLap Casa Pionierilor – 1 milion euro.

București
– „Nu milităm și nici nu sperăm la o investiție masivă în infrastructură culturală”;
– Mizează pe reactivarea clădirilor existente, renovări temporare, dar nu restaurări, și pe construirea unor structuri mobile ușor de transportat, inclusiv în zona de periferie a orașului.

Cluj-Napoca
– Centrul European de Artă Contemporană – 12 milioane de euro;
– Centrul Cultural Transilvania – 65 milioane de euro.
electricCastle-foto-RS

Timișoara
– Restaurarea clădirilor de patrimoniu – 26,5 milioane de euro;
– Reconversia unei sinagogi, Reconversia Fabricii de Pălării „Paltinul”, a Cazarmei sau a Garnizoanei (nu s-a stabilit), renovarea a 9 săli de cinema – 11,2 milioane de euro;
– Centru pentru Artă, Tehnologie și Experiment – 12 milioane de euro;
– Centrul de Cultură Mărășești – reconversia unui spital din 1745 în centru cultural – 5 milioane de euro.

7. Cooperări
Baia Mare
– Își propune să dubleze numărul de schimburi culturale transfrontaliere;
– A programat un buget de 300.000 de euro pentru dezvoltarea unor proiecte cu foste Capitale Europene ale Culturii.

București
– Între 2017 și 2019 își propune să mobilizeze 250-300 de artiști între Europa și București.
– „Bucureștiul trebuie să își găsească vocea într-o Europă care are nevoie de orașe-capitale, într-un moment de accentuare a segregării, marginalizării și provincialismului.”

Cluj-Napoca
– 90% dintre țările membre ale UE sunt reprezentate în program;
– 50 de organizații partenere din 25 de țări de pe 6 continente vor organiza evenimente corelate cu programul CEaC.

Timișoara
– Se poziționează ca lider al regiunii Dunăre-Criș-Mureș-Tisa (DKMT);
– Programează o scenă plutitoare care va călători între Arad și Szeged.

8. Obiectivele programului
Baia Mare
– Să cuprindă într-o hartă interactivă obiectivele culturale și turistice ale regiunii;
– Să reconecteze nordul țării la circuitul cultural economic și european;
– Să recalibreze economia locală prin susținerea industriilor creative.

București
– Să schimbe percepția privind cultura;
– Să înscrie cultura ca motor al dezvoltării urbane durabile;
– Să extindă capacitatea și sustenabilitatea sectorului cultural.

Cluj-Napoca
– 25 de milioane de cetățeni europeni vor afla că orașul este CEaC;
– Implicarea a 15.000 de cetățeni europeni în programul CEaC 2021;
– Atingerea unui milion de vizitatori în anul 2021.

Timișoara
– Să încurajeze creația contemporană;
– Să consolideze capacitatea operatorilor culturali;
– Să încurajeze participarea culturală în zonele învecinate;
– Să creeze noi segmente de public.

9. Proprie inițiativă
Baia Mare
– Finanțarea a 500 de proiecte produse de comunitatea din oraș;
– „Vom găzdui, sub egida Culturii Ospitalității, evenimente în franciză precum Start-up Weekend și vom crea programe emblematice precum Festivalul de Know-How, care pot conecta comunitățile de afaceri naționale și locale cu mentorii internaționali, stimulând transferul de know-how, oportunitățile de afaceri și socializare.”

București
– Greentopia este o direcție de program care va crea scenarii despre un oraş viitor în care ecosistemul natural şi cel uman coexistă.
„Începem de la ‘coloana vertebrală albastră’ a oraşului, râul Dâmboviţa, exploatându-i potenţialul de transformare ecologică. Punctul final al proiectului Râul inteligent este Parcul Natural Văcăreşti, unde Viitoruri plutitoare stimulează imaginaţia printr-un ecosistem divers şi unic, conectându-se în acelaşi timp cu Delta Dunării, cealaltă regiune similară. De aici, transformarea verde se propagă în oraş, prin intermediul artei, designului şi jocului pe tema consumului de energie, în Goana după energie, şi prin realizarea de grădini urbane, în Înverzește cartierul!”

Cluj-Napoca
– Institutul de Artă și Terapie;
„Institutul elaborează un Index de Leacuri Sufletești: o bază de date ce va cuprinde afecțiuni mentale și emoționale, în care sunt descrise simptomele, cauzele și posibilele lor remedii, asociindu-le în același timp experiențe artistice și culturale cu potențial curativ.”

Timișoara
– Festivalul MegaBega – un festival multilingv de teatru, film și muzică care va avea 21 de scene în Timișoara, Arad, Novi Sad, Szeged.
– Galeria Muzicii Subversive – instalație care prezintă trupe underground cenzurate în perioada comunistă. Vor concerta, în acest context, formații precum Laibach sau Mondial.

10. Aberații
Baia Mare
– Recording for impact – un proiect dedicat tinerilor jurnaliști care abordează probleme precum libertatea de expresie, propagandă și manipulare prin mass-media, într-un oraș unde primarul Cherecheș controlează majoritatea ziarelor și a fost învestit în funcție pe când se afla în arest preventiv.

București
– eartoBucharest – un proiect care costă 50.000 de euro și prin care se vor colecta sunete specifice din câteva cartiere bucureștene. „Vom crea o hartă sonoră care poate documenta pe termen lung mediul sonor al zonei”.
– elastiCITY – „elastiCITY aplică metode de predicţie, testând catalizatori ai schimbării, un context pentru artiști și savanţi în care aceștia să colaboreze pentru a crea noi forme de expresie ce se nasc în urma colapsului.”

Cluj-Napoca
– Parcul Etnografic Intergalactic:
„Proiectul cercetează tehnologii tradiționale, pe care le aduce în context actual, comparându-le cu tehnologiile folosite azi în același scop. De exemplu, tulnicul, un instrument de suflat folosit în Munții Apuseni atât pentru a produce muzică, cât și ca instrument de comunicare la distanță, va fi comparat cu sistemele de comunicare de urgență moderne, iar apoi vom construi un tulnic multimedia cu care vom transmite în spațiul cosmic salutul nostru Servus. Acest tulnic hi-tech este un simbol al Parcului”.

Timișoara
– „Până în 2020, Timișoara va avea un aeroport internațional extins, complet modernizat, datorită unei investiții de 138,3 milioane de euro, în 2016-2018. Tința anuală este de 3 milioane de pasageri. Planul investițional susține recent anunțatul proiect Airport-City, un concept nou, inovativ pentru România”.

11. Număr de turiști în 2015
Baia Mare
– Nespecificat;
– Își asumă creșterea capacității de cazare din regiune, pe o rază de 45 de minute de mers, până la 1,4 milioane de înnoptări pe an.

București
– 1,85 milioane de vizitatori;
– 3,04 milioane de nopți de cazare pe an.

Cluj-Napoca
– 310.000 de vizitatori;
– 608.000 nopți de cazare.

Timișoara
– 279.349 de vizitatori;
– 577.717 nopți de cazare.

Rămâne de văzut care din criteriile prezentate mai sus va fi hotărâtor, să încline balanța în favoarea unuia din cele patru orașe calificate în finaliă. Noi sperăm că Timișoara. Vom vedea, în foarte scurt timp.

Sursa: pressone.ro