BANATUL – „barocul etnografiei românești” (Lucian Blaga)

172

Bunul meu prieten Puiu Țeicu, de la Reșița, mi-a reamintit, într-o postare pe rețelele de socializare, comoara pe care o avem la îndemână: folclorul bănățean.

”Unice în lume sunt piesele de costum feminin: opregul cu ciucuri (chitale), catrința cu petec lat și ciucuri, ceapsa (Caransebeș), conciul (Timiș) și mununa (Oravița). Unice sunt și ritmurile cântecelor și jocurilor colective: brâul (pe contratimp), brâiele bărbătești, hora mare – axion (Caransebeș), hora mică (Oravița), sorocul (Timiș) și jocurile de perechi: doiul (contratimp), ardeleana de munte, tocănita (Oravița), măzărica (câmpie)”spune Puiu Țeicu.

”Din Banat s-au făcut primele înregistrări de muzica populara românească cu Frații Barca (Oravița) la Casa „Pathe Freres” din Paris, în anul 1905, iar Luță Ioviță, în 1909, a adus taragotul în muzica populară românească. Slujitori de geniu ai folclorului bănățean: Nicolae Perescu (dirijor), Afilon Lațcu (coregraf), Aurelia Fătu Răduțu (artistă emerită), Ana Pacatiuș (Doamna cântecului bănățean) și Achim Nica (ambii decorați cu”Ordinul Meritul Cultural’), Ion Luca Bănățeanu (dirijor și violonist), Efta Botoca (violonist), Sandu Florea (trompetist), Stanciu Tita (trompetist), George Motoia Craiu (clarinetist), Luca Novac (taragotist), Petrică Vasile Capdecal (taragotist), Nicu Anghel Ministeru (saxofonist), Marcel Todor (acordeonist), Iosif Ciocloda (doinitorul de aur), Ana Munteanu (Privighetoarea Banatului), Mariana Draghicescu (Pasărea Măiastră a Văii Cernei), Dumitru Constantin, Dumitru Chepețan”, ne reamintește Puiu Țeicu exemplele cele mai elocvente din nestematele folclorului bănățean.

LĂSAȚI UN MESAJ