Pe 15 februarie 1927, la numai 32 de ani, tenorul Traian Grozăvescu era împușcat în ceafă de soție, Nelly Koveszdy, într-un acces de gelozie, la Viena, pe Lacherfelderstrasse nr. 62.
Crima s-a întâmplat în fața surorii lui, Olga, în timp ce Traian Grozăvescu își făcea bagajele pentru a pleca la New York, unde fusese invitat să cânte pe celebra scenă de la Metropolitan Opera.

Supranumit Prinţul operei, Traian Grozăvescu a văzut lumina zilei la 21 noiembrie 1895, la Lugoj, pe atunci în comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria, devenit mai târziu județul Timiș.
A fost fiul funcționarului Costi Grosăvescu, originar din Teregova, cum spune Cristian Ghinea, într-un articol dedicat tenorului.
Comparat de multe ori cu Enrico Caruso, vocea lui Traian Grozăvescu a fost descrisă de un alt mare lugojean, Filaret Barbu: „sclipiri de diamante ca o spadă flexibilă de Toledo”…

Traian Grozăvescu a cântat, în perioada 1919 – 1923, la Opera Română din Cluj, după care a plecat Viena.
Cu o zi înainte de a muri, vocea lui Traian Grozăvescu s-a auzit pentru ultima dată pe scena Operei de Stat din Viena, în Rigoletto.

Se spune că Traian Grozăvescu, în timp ce era în armata imperială, când s-au dat luptele de pe Isonzo cu italienii, într-o pauză pentru evacuarea răniţilor, s-a ridicat din tranşee şi a cântat o arie.
A făcut-o atât de bine încât italienii au aplaudat și au strigat: „Bravo, austriaca!”…