Balul Leoarfelor, Tocma Cornilor, Balul Izmenelor – tradiţii din Banatul Montan la intrarea în postul Paştelui

1245

Intrarea în Postul Sfintelor Paști, cel mai aspru dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite de Biserica Ortodoxă, este precedată de ziua în care se lasă sec, ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce”.

Bănățenii din Banatul Montan petrec şi chefuiesc fiecare în felul lui. Dacă în nordul județului se organizează Balul Izmenelor, în sud și sud-vestul Caraș-Severinului, sătenii merg cu Fășancul.

Lângă Oraviţa, la Ciclova Română, sărbătoarea de la Lăsata secului se desfăşoară pe parcursul a patru zile: duminica la miezul nopţii are loc „Balul Leoarfelor”. Bărbaţii poartă măşti confecţionate din haine vechi, zdrenţe (leoarfe). Făşancul continuă cu „Ziua Urşilor”, lunea, când leorfele sunt înlocuite cu cojoace, măşti zoomorfe şi clopote multe legate la brâu. Persoanele mascate sunt legate între ele cu lanţuri, colindă pe uliţele satului făcând mult zgomot pentru îndepărtarea spiritelor rele. Celelalte măşti întâlnite la Ciclova sunt numite „mumuiţe”. Marţi este „Nunta Făşancului” iar sâmbătă următoare „Înmormântarea Făşancului”.

fasangul-lasatul-secului-2

Obiceiul de zăpostit „Nunta Cornilor” cuprinde două părţi distincte pe Valea Almăjului: „Tocma cornilor” – duminica şi „Lunea Cornilor” – a doua zi. O parodie a nunţii într-o formă spectaculară păstrată prin implicarea vestitei Fanfare de la Bănia. Specific la Bănia este faptul că la „Tocma Cornilor” se îmbracă în costume populare autentice. Sătenii întâmpină alaiul, care reprezintă o tocmire a nunţii, cu focuri aprinse la întretăierea uliţelor, pentru a purifica noul anotimp. A doua zi, la „Lunea Cornilor”, costumele populare sunt schimbate cu măşti de toate felurile. Darurile sunt adunate cu o săptămână înainte în cutia pusă special în centrul comunei. Ele sunt strigate de naşul cornilor, înţelese doar de săteni, într-o notă de mare veselie.

 

Balului Izmenelor este specific în Banatul Montan însă prea puţin cunoscut oamenilor din întreaga ţară. Principala condiţie de participare la această sărbătoare este ca oamenii să vină îmbrăcaţi în costume populare, întrucât cărăşenii doresc să păstreze tradiţia. Bineînţeles, nu este vorba despre indispensabilii necesari protecţiei împotriva frigului, ci despre acei pantaloni din îmbrăcămintea tradiţională a bărbaţilor care participă la un bal sau o horă. Balurile izmenelor din Caraş-Severin sunt organizate de obicei înainte de intrarea în Postul Paştelui.

„Lunea Cornilor” sau „Ziua Cornilor” este denumit în localitatea Efitmie Murgu (Rudăria) obiceiul de la Lăsata Secului de brânză. Se desfăşoară în prima zi de luni după intrarea în Postul Paştelui. Un obicei atât de vechi încât nici bătrânii satului nu-i ştiu originile: „aşa m-am pominit cu el”. În vremurile de demult, era precedat de „Strigarea peste sat” sau „Aorii” la Zăpostitul Mic în care se făceau focuri pe cele două dealuri între care se află satul şi atunci erau strigate, chiar fără o triere a lor, zvonuri despre anumite persoane. Lunea cornilor de la Rudăria parodiază nunta cu toate toate personajele ei.

fasangul-lasatul-secului-1

Locuitorii comunei cărăşene Ocna de Fier se străduiesc să-şi păstreze obiceiurile şi datinile. După Moşii de piftii din 5 martie, după afumarea locuinţelor şi grădinilor de la Mucenici, pentru a fi ferite de şerpi şi alte târâtoare, vine anul acesta Făşancul, un obicei de la Lăsata Secului pe care cercetătorii îl plasează în matricea carnavalului de primăvară sau a teatrului popular. Un obicei întâlnit în Banatul sudic sub diferite denumiri şi forme de desfăşurare.

În alte zone ale Banatului Montan, ultima zi de petrecere este de fapt în prima zi de post. La Verendin au loc vizitele ,,Babelor” din casă în casă, iar la Slatina Tmiș „Berbecii” alungă spiritele rele. Petrecerea va fi reluată odată cu încheierea Postului Mare și deschiderea sărbătorilor pascale cu hora de paști din fața bisericii.

LĂSAȚI UN MESAJ