Aniversarea a 70 de primăveri a romancierei Liliana Ardelean

137

Sala de cenaclu a Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România şi a revistei Orizont a găzduit azi aniversarea a 70 de primăveri a scriitoarei Liliana Ardelean.

Într-un cadru restrâns şi o atmosferă plină cu armonie datorată prezenţei apropiaţilor scriitoarei, unul dintre cei mai mari critici şi literari români, Cornel Ungureanu a deschis aniversarea romancierei prin observarea unei probleme grave cu care se confruntă societatea românească: “Astăzi are loc o sărbătorire  foarte importantă a ceea ce se cheamă Timişoara Culturală. Timişoara a trăit şi trăieşte prin cultură. Sărbătorita poate şi creează  doar romane care să ilustreze cele mai importante institute culturale din România. În primul rând, ceea ce se cheamă învăţarea limbii române, chiar daca suntem în Uniunea Scriitorilor, pe calculator sau la televizor, astăzi nu ne mai interesează să învăţăm literatura română”.

Camarazii de condei ai revistei Orizont şi nu numai au onorat această aniversare cu prezenţa şi gânduri bune, transmise din suflet scriitoarei. Conferenţiar universitar şi critic lieterar, colegul romancierei, Claudiu T. Arieşan, le-a împărtăşit tuturor  următoarele gânduri:  “Dragi scriitori şi invitaţi, eu unul mă simt ca în familie, în acest moment. Distincţia este principala calitate a doamnei Liliana Ardelean, pentru că a fi distins nu înseamnă doar  a fi separat sau diferit de ceilalţi, ci înseamnă în primul rând rasă, un dar natural de cele mai multe ori care se poate doar şlefui pe parcursul vieţii. Prestanţa domniei sale m-a impresionat încă din primele dăţi când am întâlnit-o. A fost un profesor, un filolog de succes şi reuşea să ţină în frâu o armată de studenţi, iar nu în ultimul rând a fost cea mai îndrăgită secretară din cadrul Facultăţii de Medicină din Timişoara.  Totodată este unul dintre foarte puţinii scriitori care nu a dat rateuri, deoarece nu este obsedată să publice. Ceea ce publică, publică în ritmul cărţii, al poveştii şi uneori în ritmul personajului. Nu pot decât să-i urez ani binecuvântaţi şi frumoşi în continuare, sănătoşi şi la minte şi la suflet cu aceeaşi deschidere spre noi toţi”.

Mirosul primăverii a fost prezent pe tot parcursul aniversării datorită numeroaselor buchete de flori primite, iar nostalgia anilor trecuți a fost conturată cu versuri de poezie. Invitaţii au împărtăşit moment petrecute cu marea scriitoare sub note de umor şi ironie  precum şi plăcerea enormă de  a citi romanele acesteia, care îţi taie respiraţia. Toate  aceste mici plăceri, într-o junglă urbană ce ascunde artiştii de mare valoare, dezvăluie apropiaţii scriitoarei.

Scriitoarea a împărtăşit emoţiile prin câteva cuvinte, cu un zâmbet larg şi ochii umezi celor ce sunt prezenţi: “O amintire  din copilăria mea destul de fragedă, îmi vine în minte, un sfat primit de la bunicul meu: “să nu înghit găluşca”. El se referea să nu am emoţii atunci când voi cânta în corul bisericii, să nu mă înec la fel ca şi acum. Vă mulţumesc tuturor că m-aţi onorat cu prezenţa, că aţi avut timp să veniţi. Pentru mine e foarte uşor să recunosc că am 30 ani, aşa cum mă simt eu acum, încât emoţia este extraordinar de mare. În mod deosebit îi mulţumesc domnului Ungureanu pentru acest gest şi nu în ultimul rând invitaţiilor”.

Sărbătorirea romancierei s-a încheiat cu o întrebare ce ridică multe probleme noii generaţii, adresată de marele critic literar Cornel Ungureanu:  “De ce nu citim”?

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ