Am pierdut finanţarea – germanii îşi cer banii înapoi! Primăria Timişoara trebuie să ramburseze 2,6 milioane de lei

4589

Timişoara şi centrul ei istoric au devenit un punct de interes turistic pentru toate ţările din apropierea României. Tot mai mulţi turişti vin să viziteze oraşul de pe Bega. Prin centrul istoric auzi tot mai des grupuri care vorbesc sârbă, germană sau magiară. Însă ne lovim de aceeaşi problemă: clădirile care împodobesc ambientul centrului vechi rămân în continuare în stare proastă. Toate administraţiile care s-au perindat pe la conducerea Primăriei Timişoara au încercat tot felul de colaborări pentru a reuşi să redea strălucire caselor istorice din zona Cetate. Bineînţeles, toate s-au lovit de legislaţia românească, care nu a permis, până anul acesta, autorităţilor locale să plătească intervenţii la faţadele caselor private. În aceste condiţii, în urmă cu 7 ani, administraţia Ciuhandu a reuşit să obţină bani de la Banda de Dezvoltare a Germaniei tocmai pentru aceste lucrări.

Ajutor de la nemţi, piedici de la români

Finalul anului 2008 a adus o gură de aer prospăt Timişoarei. Banca de Dezvoltare Germană anunţa că este de acord să ofere bani oraşului pentru refacerea clădirilor din centrul istoric.  Vorbim despre acordarea unui grant, de 2 milioane de euro, bani nerambursabili, şi un împrumut preferenţial de maximum 3 milioane de euro pe o perioadă de 30 de ani. Creditul urma să fie plătit până în 2039, iar dobânda nu trecea de 2%. Banii trebuia să fie folosiţi exclusiv pentru refacerea faţadelor caselor istorice din centrul vechi. Interesant este că nemţii au realizat că multe case sunt proprietaăţi private şi deţinătorii nu au banii necesari lucrărilor. Aşa că au decis ca împrumutul să fie folosit numai pentru a-i ajuta pe aceşti proprietari, urmând ca autorităţile să recupereze banii în decurs de 10 ani. Astfel faţa oraşului ar fi avut de câştigat şi oamenii nu ar fi avut de suportat costuri exagerate brusc pentru a-şi înfrumuseţa locuinţele.

cladiri-vechi-piata-libertatii-still024-1024x576-1-1024x576-1024x576

Ei bine, aici a intervenit statul român. Legislaţia din ţara noastră nu permitea, până în 2016, municipalităţii să ajute financiar proprietarii. Aşa că programul demarat împreună cu statul german s-a lovit de un blocaj. Lucrurile au rămas cumva în aer o vreme, administraţia oraşului s-a schimnbat, dar casele din centrul vechi nu au fost renovate. Aşa că Banca de Dezvoltare Germană a anunţat Primăria Timişoara că îşi retrage finanţarea. Mai exact creditul de 3 milioane de euro, bani care nici nu au fost cheltuiţi.

A expirat perioada convenită pentru colaborare şi niciuna dintre părţi nu îşi doreşte continuarea pentru că tot acest program a funcţionat extrem de greoi. De peste 10 ani de când s-a semnat acordul de parteneriat de către primarul Ciuhandu şi până în prezent s-au făcut extrem de puţine lucruri… Lucrările vor fi finalizate de Primărie, din venituri proprii. Există bani de la bugetul local. Este vorba numai despre exterior. Acolo am avut două proiecte. Unul pe venituri proprii, şi apoi comutat pe fonduri europene, care s-a referit la interior, şi al doilea reabilitarea exteriorului, care a fost pe acest program”,  a declarat primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

Am pierdut împrumutul, returnăm şi grantul

Acum, autorităţile timişorene şi-au luat la revedere de la banii nemţilor. Şi lucrurile nu se opresc la creditul de 3 milioane de euro. Municipalitatea mai trebuie să returneze şi o parte din grantul oferit de KfW (Banca de Dezvoltare Germană) de 2 milioane de euro. Şi asta pentru că nu s-au cheltuit banii până în 31 martie 2016. Acest grant era dedidat refacerii faţadelor Liceului Nikolaus Lenau, de pe strada Gheorghe Lazăr, şi a Liceului CD Loga. Însă autorităţile nu au fost în stare să ducă lucrările la bun sfârşit în timpul impus de nemţi. Doar o mică parte din bani au fost cheltuiţi, iar restul trebuie acum daţi îmapoi, urmând ca lucrările rămase de realizat să fie realizate din veniturile Primăriei Timişoara.

„În baza cooperării financiare dintre Banca de Dezvoltare a Germaniei KfW și România, prin Ministerul Finanțelor Publice, municipiul Timișoara a beneficiat de fonduri pentru lucrări de reabilitare la două licee de tradiție din Timișoara, clădiri monument istoric: Liceul Lenau și Colegiul Național C.D. Loga, care au contracte de lucrări în derulare, precum și serviciul de auditare a folosirii fondurilor alocate prin program-contract în derulare. Prin Acordul de Împrumut, Finanțare și Program încheiat între KfW, România și Municipiul Timișoara, suma maximă finanțată de KfW pentru fiecare clădire intrată în program este de 250.000 de euro. Pentru Liceul Lenau ca și proiect pilot a fost aprobată suma de 700.000 de euro, iar pentru Colegiul Național C.D. Loga suma de 250.000 de euro”, se arată în documnetele care au stat la baza acordării grantului.

lic-lenau

Cum termenul a trecut şi nemţii au anunţat că renunţă la contractul cu Primăria Timişoara, conducerea instituţiei nu a avut decât să adopte o hotărâre prin care retrage 2,6 milioane de lei din buget. Suma este necesară pentru finalizarea lucrărilor la cele două licee, nemţii nemaitrimiţând bani.

„Propunem  Consiliului Local al Municipiului Timişoara spre aprobare suportarea de la bugetul local a diferenţei de costuri pentru lucrările executate şi neplătite cât şi pentru cele rămase de executat conform contractelor de execuţie lucrări/prestări servicii, şi aume:

– Proiect Lenau suma totală de 2.105.224,81 lei

– Proiect Loga suma totală de 503.986,04 lei

– Auditarea programului KfW suma totală de 7.470 lei”, se arată în hotărârea adoptată de Consiliul Local Timişoara.

Tragem linie şi facem calculul. Rezultatul? Bugetul Timişoarei este sărăcit cu 2,6 milioane de lei. Totul din cauza incapacităţii autorităţilor timişorene să ducă lucrările la bun sfârşit.

S-a trezit şi Guvernul României!

Acum apare altă problemă: ce facem cu casele vechi proprietate privată pentru care am pierdut cele 3 milione de euro oferite credit de nemţi? Ei bine, s-a trezit şi Guvernul. Mai exact a realizat că românii care stau în clădiri istorice nu îşi permit şi nici nu vor face singuri lucrările necesare. Aşa că anul 2016 a însemnat şi modificarea Legii 153, cea care reglemerntează refacerea faţadelor caselor istorice.

Poate cea mai importantă modificare adusă legii 153, sau legea faţadelor, aşa cum mai este ea cunoscută, este faptul că jumătate din costurile reabilitării pot fi acoperite din bani de la bugetul local. Apoi, aceşti bani se pot recupera de la proprietari în decurs de 10 ani. Perioada poate fi mărită până la 20 de ani dacă venitul familiilor care deţin aceste imobile este mai mic de salariul minim pe economie pe cap de membru. Recuperarea banilor se va face aplicând proprietarilor o taxă specială.

Celelalte 50 de procente din preţul achitat pentru lucrări se pot acoperi fie din banii proprietarilor, din fondul de reparaţii al asociaţiei, fie din banii strânşi de la deţinătorii imobilelor sub forma taxei speciale.

cladiri-vechi-piata-libertatii-still014-1024x576-1-1024x576

Vestea bună este că Primăria Timişoara se va ocupa de lucrări şi le va putea începe imediat pe proprii bani, fără ca proprietarii să fie supuşi unei sarcini financiare greu de suportat. Clădirile vor fi alese prin hotărâre de Consiliu Local. Anual, în acest program vor intra câteva imobile, iar din buget se vor aloca banii necesari. În funcţie de sumele de care dispune Primăria, se va stabili numărul de clădiri care vor intra în reabilitare.

Important este şi faptul că în lucrările de reabilitare nu intră numai faţadele. Autorităţile au voie să deconteze şi refacerea elementelor arhitecturale, a acoperişurilor şi chiar întărirea structurii de rezistenţă. Adică vorbim despre o reabilitare, precum şi de o consolidare a caselor batrâne.

Un aspect pe care multe legi din România îl trec cu vederea este obligarea proprietarilor să intre în program. Există această prevedere în altă lege, legea 422, şi cei care lasă imobilele istorice să se degradeeze pot fi amendaţi. Însă acest lucru se întâmplă rar, proprietarii atacă sancţiunile în instanţă şi faţadele se degradează în continuare.

Autorităţile locale spun că au leac şi pentru proprietarii care refuză reabilitarea. Edilii susţin că cei care au case vechi şi degradate vor avea de achitat taxa pe paragină. Potrivit acesteia, oamenii pot plăti impozitul pe clădire de la 3 până la 5 ori mai mare, în funcţie de cât de degradată este casa. Din păcate, Primăria Timişoara nu a stabilit cu exactitate nici acum criteriile după care se va face evaluarea gradului de distrugere a caselor istorice. Abia apoi poate începe şi evaluarea propriu zisă, iar taxa se aplică anul următor proprietarilor.

loading...

2 COMENTARII

  1. Ca persoana care am un apartament într-o astfel de clădire, spun ca exista particularități specifice fiecărei clădiri din cetate. Mai mult chiar, pot să afirm că primăria poarta o mare parte din vină, pentru reabilitarea fațadelor, ca ne făcând parte integral din același condominiu, fapt care generează un potențial conflict, intre proprietarii de tip Societăți Comerciale ce acționează ca stat in stat, chiar și in raport cu statul roman și ceilalți proprietari, pe de o parte, iar pe de alta, duce la un aspect de magherniță plina de buticuri, într-o mare de clădiri, ajunse de timp, pe un teren asanat și nu prea. Infuzia de capital, prin crearea de granturi, nu a avut succes, pentru ca primăria a umflat costurile reabilitărilor cu 100%, in condițiile in care a declarat ca dobânzile sunt avantajoase, iar proprietarii n-au avut dreptul contractual ,de a contesta costul lucrărilor. Noua lege, care permite reabilitarea fațadelor din bugetul primăriei și recuperarea „investițiilor”, nu este altceva decât o alta forma de legalizare a abuzului in raport direct cu cetățeanul, practic devenit sclav al unei decizii parlamentare, in condițiile in care proprietarii nu au nici un cuvânt de spus privind costurile. Si nu in ultimul rand, trebuie avute in vedere aspectele tehnico-economice, privind reabilitarea, existând situații in care fără consolidare, clădirile stau sa se surpe, dar primăria investește in zugrăveli, doar pentru a mai confirma încă odată zicala: „Afara-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”
    Asa ca despre ce discutam?! Cel mai probabil cu cinism despre Neo Potemkinism-ul autohton.
    P.S.
    Dacă din pura întâmplare, aveți cunoștință că in ultimul secol, vro instituție a statului roman, și-a asumat culpa erorilor săvârșite, anunțați-mă public, eu nu-mi amintesc.

LĂSAȚI UN MESAJ