Administraţia Bojin, la bilanţul mandatului – lumini şi umbre. Ce a promis şi ce a făcut?

625

Se apropie alegerile locale şi judeţul Timiş va avea în curând o conducere nouă. Aşa că ne-am gândit că ar fi bine să facem o radiografie a promisiunilor şi a realizărilor administraţiei care în iunie va părăsi Palatul Administrativ.

Administraţia Bojin a pornit cu două mari vise. Primul de a realiza Centrul Intermodal de Marfă şi cel de-al doilea, să construiască un parc fotovoltaic în localitatea Covaci, de lângă Timişoara. Niciunul dintre obiective nu a fost atins.

Uite centrul, nu e centrul!

Consiliul Judeţean Timiş a încercat să obţină finanţare pentru construirea unui centru intermodal de marfă în zona comunei Remetea Mare. Aici urma să fie interconectat transportul rutier, cu cel feroviar şi cel aerian. Proiectul prevede construirea unui complex de depozite şi schimburi de containere, precum şi a unei staţii feroviare destinate traficului de marfă, ce ar fi deservit companii din România, Ungaria şi Serbia. Centrul s-ar fi întins pe o suprafaţă de 30 de hectare şi ar fi deservit companii din ce le trei ţări aflate pe o rază de 300 de kilometri. Autorităţile judeţene au şi găsit teren. Investiția ar fi fost de 22 de milioane de euro.

centrul-intermodal-de-marfa

Apoi, în 2014, când s-a realizat Masterplanul de Transport al României, centrul intermodal al Timişului apărea plasat în câmp, undeva lângă comuna Giroc în halta CFR Semenic. A urmat un lung şir de negocieri între Consiliul Judeţean Timiş şi Ministerul Transporturilor pentru relocarea centrului pe terenul de lângă Remetea Mare. Acest lucru s-a obţinut, dar lipseşte finanţarea aşa că nici până acum nu avem un proiect clar şi finanţat pentru construirea lui.

63 de hectare cu vise

Despre posibilitatea ca judeţul Timiş să producă energie verde în cantitate considerabilă se vorbeşte încă din anul 2011. Administraţia Bojin a continuat să promită că pe 63 de hectare de teren din comuna Covaci se vor amplasa panouri solare şi astfel, o parte dintre instituţiile şi chiar localităţile din judeţ să beneficieze de energie regenerabilă, mult mai ieftină.

Din păcate anii au trecut şi după ce nu au reuşit să obţină finanţare sau s-au lovit de probleme legate de obţinerea certificatelor specifice, consilierii judeţeni au renunţat în 2015 la idee. Dar nu complet. Au decis să ridice pe parcela de la Covaci un poligon agroalimentar, iar pe acoperişul lui să amplaseze mult visatele panouri fotovoltaice.

„Un lucru pe care nu am reuşit să-l realizăm a fost parcul fotovoltaic de la Covaci, parc care nu s-a realizat mai mult din cauze umane, nu din cauza statului şi nu din cauza fondurilor. Se ştie că, în ultimul an, au început discuţiile legate de ceea ce înseamnă certificate verzi, posibilitatea de a face sau nu lucrări energetice. L-am reconsiderat şi, în măsura în care vom reuşi, vom face centrul intermodal de fructe”, a spus Titu Bojin, președintele Consiliului Județean Timiș.

O maternitate nouă, în aşteptarea fondurilor europene

Consiliul Judeţean Timiş vorbeşte din 2012 despre construirea unei noi maternităţi în Timişoara. Condiţiile şi problemele cu revendicarea clădirilor actualelor secţii de maternitate impun o astfel de investiţie. Însă costurile mari au amânat proiectul până acum.

Anul trecut, aleşii judeţeni aprobau începerea realizării unei noi maternităţi pe terenul aflat între Spitalul Judeţean Timişoara şi Casa Austria. Costul se ridică însă la 25 –30 de milioane de euro. Cum nu poate fi suportat din bugetul Timişului, consilierii au decis să acceseze fonduri europene în această privinţă.

“Am demarat realizarea documentaţiei prin bani de la Consiliul Judeţean, în primul rând prin realizarea studiilor şi eventual a proiectului, care să poată să fie angajat într-un cadru al finanţărilor din punct de vedere european. Eu sper să vină ghidul şi proiectele de finanţare europene, în aşa fel încât prin proiectul pe care noi îl realizăm să putem să fim foarte rapizi în ceea ce înseamnă solicitarea de fonduri pentru maternitate”, declara, în 2015, Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

Ghidurile pentru accesarea fondurilor europene au sosit de abia la finalul anului 2015, iar sesiunile de depunere a proiectelor au demarat de abia în această primăvară. Urmează să vedem dacă CJT va depune proiectul pentru a obţine bani europeni. Între timp, în bugetul de anul acesta au fost alocaţi 135.000 de lei pentru întocmirea studiului de prefezabilitate.

Infrastructura promisă, departe de realizare

Timp de patru ani administraţia Bojin s-a bătut cu pumnul în piept că va construi 2 racorduri noi la autostrada A1 care trece prin vestul ţării şi că va reuşi să convingă Ministerul Transporturilor să construiască varianta ocolitoare pe partea de sud a Timişoarei, obiectivul aparţinând administraţiei centrale. Nici aceste promisiuni nu au fost realizate încă.

autostrada

În ceea ce priveşte construirea celor  25,4 kilometri de centură, care ar costa 20 de milioane de euro, lucrurile s-au blocat… pe hârtie. Dacă initial varianta de ocolire nici nu apărea în Masterplanul de Transport, ulterior autorităţile centrale au inclus şi acest obiectiv. Dar, fără finanţare! Şi lucrurile se opresc aici.

Descărcările noi de pe autostrada A1 au şanse însă să devină realitate. Dar numai în mandatul viitor. Conducerea judeţului Timiş spera să acceseze bani europeni ca să construiască un nod rutier  la Şanoviţa, care ar costa 3,9 milioane de euro, iar cel de-al doilea la Bethausen, de 4,6 milioane de euro. Iată că cei 4 ani s-au scurs şi la autostrada, timişenii ajung tot pe cele două urcări iniţiale, fiecare la mai bine de 10 kilometri de Timişoara.

A curs asfaltul pe drumurile judeţene

Un plus al administraţiei judeţene din ultimii patru ani este reabilitarea de drumuri judeţene. Multe dintre ele erau aproape impracticabile, iar acum se circulă în condiţii normale. În total, din 2012 până în 2015 au fost asfaltaţi aproape 600 de kilometri, din cei 1.270 de kilometri cât are reţeaua de drumuri judeţene din Timiş. Investiţiile s-au ridicat la 560 de milioane de lei.

drum-asfaltat-Bucovat-Mosnita-_8-1024x576

De asemenea au fost făcute investiţii şi în drumurile care travesează unele comune din Timiş. Au fost pietruiţi 120 de kilometri de şosele, care, din păcate, nici acum nu ştiu ce e asfaltul.

Investiţiile în drumuri ale Consiliului Judeţean continua şi în acest an, unul atât de important. Din această primăvară au început lucrările pentru reabilitarea mai multor drumuri judeţene. În buget s-au alocat 42 de milioane de lei, o parte din propriile fonduri ale CJT şi o altă parte reprezentând finanţare europeană.

Investiţiile vizează următoarele şosele din judeţul Timiş:

Săcălaz – Sânmihaiu Român, Clopodia – Ferendia, Zorani – Groşi – Bulza, Deta – Opatiţa – Birda, Becicherecu Mic – Dudeștii Noi – Sânandrei, Moşniţa Veche – Bucovăţ, Dumbrava – Mâtnicu Mic, Ohaba Lungă – Ohaba Română, Şemlacu Mare – Ferendia, Iohanisfeld – Ivanda, Babşa – Ghizela, Şipet – Folea, Hitiaş – Bacova, Drăgşineşti – Fârdea, Făget – Drăgşineşti şi Masloc – Remetea Mica – Charlottenburg.

Elicopterul SMURD, ultima bătălie

Anul 2016 a început cu o bătălie a administraţiei Bojin cu cea din judeţul vecin. Totul din cauza elicopterului SMURD, trimis de Ministerul  Afacerilor Interne pentru a deservi zona de vest a ţării. Aparatul de zbor este staţionat la Arad, iar Titu Bojin, preşedintele Consiliului Jueţean Timiş, şi-a făcut un ţel în a-l aduce la Timişoara.

În anul 2011, pe pista Aeroportului Arad ateriza un elicopter SMURD care urma să rămână în baza special creată aici. Aparatul medical deserveşte de atunci 5 judeţe din partea de vest a ţării: Arad, Timiş, Caraş- Severin, Bihor şi Huneadoara. De asemenea, echipajul de zbor este format din medici din Timişoara, Arad şi Oradea şi este coordonat din oraşul de pe Bega, şeful echipajului SMURD fiind doctorul Mihai Grecu, cel care conduce şi Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Timişoara. Cu toate acestea, Bojin încearcă să aducă elicopterul în Timişoara.

igas-bojin-elicopter

După lungi dispute şi acuze, aruncate mai mult în presă, Bojin a declarant că a primit promisiunea de la primul ministru Dacian Cioloş că elicopterul va ajunge la Timişoara.

“E timpul să lăsăm orgoliile de-o parte şi să ne uităm la avantajele economice. Oricum trei sferturi din cursele efectuate de elicopterul SMURD erau la Timişoara, avem infrastructura necesară, avem să le asigurăm şi locuinţe de serviciu celor care deservesc aparatul, toată lumea are de câştigat dacă se va muta elicopterul la Timişoara”, declara Titu Bojin în februarie 2016.

Problema a fost tranşată de secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, aflat la Timişoara. Acesta i-a transmis şi lui Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, că aparatul de zbor rămâne în baza din Arad. În luna martie, Raed Arafat, cu ocazia unei vizite la Timişoara, a explicat de ce este mai bine ca elicopterul să rămână la Arad.

“Aveţi un elicopter în regiune. Elicopterul este unul regional. Amplasarea lui depinde de mai mulţi factori: care este cel mai învecinat elicopter, care este modul de intervenţie pe 20 de minute, pe 30 de minute, pe 60 de minute, deci sunt mai multe elemente. Medicii care asigură serviciul elicopterului sunt din Timiş, Arad şi Oradea. La acest moment locul potrivit de unde pleacă elicopterul este Arad. În viitor, daca vor apărea alte elemente, asta nu poate nimeni să zică. Dar, în acest moment, ca să acoperim zona de 20 de minute, 30 minute, 60 de minute şi să nu vitregim judeţe cum sunt Hunedoara, unele zone din aceste judeţe, şi din Bihor, aceasta este locaţia potrivită”, a declarant Raed Arafat.

Oricum Consiliul Judeţean Timiş a anunţat că va construi un heliport în preajma Spitalului Judeţean Timişoara unde elicopterele să poată ateriza în condiţii mult mai bune decât acum.

LĂSAȚI UN MESAJ