A fi sau a nu fi în UE! Marea Britanie îşi decide, prin referendum, soarta. Susţinătorii Brexitului au avantaj în sondaje. Ce spun românii de acolo?

649

Marea Britanie organizează astăzi referendumul pe tema apartenenţei la Uniunea Europeană. Cetăţenii britanici sunt aşteptaţi joi la vot pentru a decide dacă Marea Britanie va rămâne în Uniunea Europeană sau va părăsi Blocul european, ceea ce „ar putea fi începutul destrămării nu doar a Uniunii Europene, ci a întregii civilizaţii politice a Occidentului”, potrivit lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.

Grupul politic favorabil ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană are un avans de cel puţin un punct procentual faţă de susţinătorii rămânerii ţării în Blocul comunitar, conform celor mai recente sondaje de opinie, difuzate miercuri după-amiază.

Potrivit unui sondaj al Institutului Opinium, grupul politic favorabil ieşirii Marii Britanii din UE are o susţinere de 45%, în timp ce mişcarea care susţine rămânerea ţării în comunitatea europeană este creditată cu 44%.

Sondajul precedent, efectuat sâmbătă, arăta un scor de 44% pentru ambele grupuri politice.

Un alt sondaj, difuzat de Institutul TNS, relevă că 43% dintre respondenţi sunt favorabili ieşirii ţării din UE, în timp ce 41% se opun iniţiativei.

În ultimele săptămâni, tabăra favorabilă ieşirii Marii Britanii din UE a obţinut progrese, dar nu depăşise niciodată ca popularitate grupul politic care pledează pentru menţinerea ţării în Blocul comunitar.

Mai mulţi lideri europeni au avertizat Marea Britanie asupra riscului de a părăsi Uniunea Europeană, o situaţie care ar fi un precedent pentru alte state membre, nemulţumite de statutul din cadrul comunităţii europene.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat, într-un interviu acordat cotidianului german Bild, că un vot negativ în cazul referendumului de pe 23 iunie „va reprezenta nu doar o contralovitură economică, ci şi una geopolitică pentru Marea Britanie”. El a mai subliniat că nimeni nu poate prevedea consecinţele pe termen lung în cazul ieşirii Marii Britanii din UE.

Cum a fost lansată ideea organizării referendumului de pe 23 iunie?

Premierul britanic, David Cameron, a promis să organizeze acest referendum în cazul câştigării alegerilor generale din 2015, după ce membri ai propriului Partid Conservator şi ai Partidului pentru Independenţa Marii Britanii au acuzat că statul britanic nu a mai avut niciun cuvânt de spus în cadrul Blocului european din 1975, când alegătorii au votat pentru rămânerea Marii Britanii în UE. Criticii susţin că situaţia din cadrul Uniunii Europene s-a schimbat de atunci, comunitatea punând stăpânire din ce în ce mai mult pe independenţa statelor membre.

În acest context, Cameron a decis organizarea unui referendum în care cetăţenii să-şi exprime opţiunea cu privire la statului Marii Britanii în UE. „Este timpul ca cetăţenii britanici să-şi exprime opinia. Este timpul să rezolvăm această chestiune europeană din politica britanică”, a declarat premierul britanic.

Întrebarea la care trebuie să răspundă cetăţenii britanici pe 23 iunie este următoarea: „Ar trebui ca Marea Britanie să rămână membră a Uniunii Europene sau să iasă din Uniunea Europeană?”

Cine poate vota la referendumul de pe 23 iunie?

La referendumul de joi pot vota cetăţeni britanici care locuiesc în ţară şi în state membre din Comunitatea Naţiunilor (din care fac parte state independente, foste colonii britanice) cu vârsta minimă de 18 ani, dar şi cei cu cetăţenie britanică aflaţi în străinătate, care figurează în registrul electoral din Marea Britanie în ultimii 15 ani. Cetăţenii din state UE cu permis de rezidenţă în Marea Britanie – în afară de Irlanda, Malta şi R.Cipru – nu vor avea dreptul la vot.

Pentru a vota, cetăţenii britanici au trebuit, în primă instanţă, să se înregistreze pentru participare, după care li se va indica secţia de votare unde îşi pot exprima opinia. Cele 382 de secţii de votare locale din Marea Britanie se vor închide joi, pe 23 iunie, la ora locală 22.00 (24 iunie, ora 00.00 în România). Nu există o limită de prezenţă la vot în baza căreia refendumul să fie considerat valid.

Care sunt principalele puncte ale acordului dintre David Cameron şi liderii UE anunţat în februarie?

La începutul acestui an, în perioada ianuarie-februarie, David Cameron a încercat să ajungă la o înţelegere cu liderii UE pentru a renegocia statutul Marii Britanii în cadrul Blocului european.

Premierul britanic susţine că acordul stabilit în urma negocierilor, ce va intra în vigoare imediat în cazul în care votul alegătorilor exprimat în cadrul referendumului de joi va fi unul pozitiv, va oferi Marii Britanii un statut „special” în cadrul comunităţii celor 28 de state membre şi va ajuta la rezolvarea chestiunilor criticate de cetăţenii britanici, precum numărul ridicat de imigranţi din ţară şi oferirea posibilităţii de gestionare a propriilor chestiuni de ordin naţional. Însă criticii susţin că acest acord va aduce diferenţe insesizabile în statutul ţării.

Principalele puncte ale acordului din februarie stabilit de Cameron şi liderii UE sunt următoarele:

– Alocaţiile pentru copiii imigranţilor: limitarea alocaţiilor copiilor angajaţilor străini care lucrează în Marea Britanie se va face prin indexarea la nivelul veniturilor din ţara de origine a imigrantului.

– Indemnizaţiile sociale acordate angajaţilor imigranţi: Cameron susţine că prin limitarea acestor indemnizaţii acordate lucrătorilor imigranţi care provin din alte state UE se va rezolva una dintre cauzele majore ale imigraţiei din ţară (motivul pentru care atât de mulţi imigranţi vin în Marea Britanie să lucreze), dar criticii spun că o astfel de măsură va produce schimbări nesemnificative. Imigranţii nou-sosiţi nu vor putea solicita astfel de beneficii şi reduceri de taxe imediat ce ajung în ţară, ci vor dobândi treptat dreptul de a solicita mai multe beneficii cu cât stau mai mult în ţară.

– Păstrarea monedei naţionale (lira sterlină): Cameron a declarat că Marea Britanie nu va renunţa niciodată la lira sterlină în favoarea euro, dând asigurări că ţările din zona euro nu vor discrimina Marea Britanie din această cauză.

– Autonomia de gestionare a chestiunilor naţionale: pentru prima dată, va exista un angajament clar prin care Marea Britanie nu va face parte din mişcarea care încurajează „o uniune mai consolidată” cu celelalte state membre, unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene. Cameron a promis, de asemenea, un sistem prin care parlamentele statelor UE pot bloca legi emise de UE. Dacă un stat consideră că nu vrea să se supună unui act normativ european aflat în stadiul de proiect, poate trimite în termen de trei luni de la publicarea proiectului obiecţiile, dacă obţine peste 55% din voturile din parlamentul naţional, iar preşedinţia Consiliului European va include problema pe agenda Consiliului, pentru a fi dezbătută.

Cine susţine ieşirea Marii Britanii din UE?

Printre susţinătorii acestei opinii se află membrii Partidului pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP), care a câştigat ultimele alegeri parlamentare din mai, primind patru milioane de voturi – circa 13% dintre alegători. De asemenea, jumătate dintre membrii Partidului Conservator militează pentru părăsirea Uniunii Europene, inclusiv cinci membri ai guvernului, precum şi câţiva membri ai Partidului Laburist.

Cine susţine ca Marea Britanie să rămână în UE?

Printre susţinătorii acestei tabere, se numără premierul britanic David Cameron, şaisprezece membri ai cabinetului său, Partidul Laburist, Partidul Liberal-Democrat, Partidul Naţional Scoţian (SNP). Şi preşedintele american, Barack Obama, a pledat pentru rămânerea Marii Britanii în UE, precum şi lideri ai altor state membre UE ca Germania şi Franţa.

În cazul în care Marea Britanie va ieşi din UE, cetăţenii britanici vor avea nevoie de vize în cazul în care doresc să lucreze în alte state UE? Acest lucru este valabil şi în cazul cetăţenilor din alte state UE care doresc să lucreze în Marea Britanie?

Acest lucru depinde de tipul de acord la care ajunge Marea Britanie cu Uniunea Europeană după părăsirea Blocului european. Dacă Guvernul britanic va opta pentru impunerea restricţiilor în cazul permiselor de lucru, după cum solicită UKIP, atunci alte şi alte state UE vor reacţiona prin introducerea unor măsuri similare, ceea ce înseamnă că britanicii vor fi nevoiţi să aplice pentru vize de lucru în state UE. Cât despre cetăţenii din alte state UE care doresc să lucreze în Marea Britanie, ar putea fi nevoiţi să aplice pentru vize de lucru, sistem care se aplică în prezent lucrătorilor din ţările non-UE.

Marea Britanie depune mai multe contribuţii financiare în UE decât primeşte?

Marea Britanie este una dintre cele zece state membre care contribuie mai mult la bugetul Uniunii Europene decât primeşte, cu excepţia Germaniei şi Franţei care depun cele mai mari contribuţii. În perioada 2014-2015, Polonia a fost cel mai mare beneficiar al acestor fonduri, urmată de Ungaria şi Grecia.

Care este valoarea fondurilor economisite de Marea Britanie prin limitarea alocaţiilor acordate copiilor imigranţilor şi a indemnizaţiilor sociale de care beneficiază lucrătorii imigranţi?

Potrivit autorităţii fiscale pentru colectarea taxelor din Marea Britanie (HMRC), circa 20.000 de cetăţeni din alte state UE beneficiază de alocaţii acordate pentru circa 34.000 de copii din ţara lor de origine, costul acestor ajutoare ridicându-se la valoarea de 30 de milioane de lire sterline.

Limitarea alocaţiilor copiilor angajaţilor străini care lucrează în Marea Britanie se va face prin indexarea la nivelul veniturilor din ţara de origine a imigrantului. Între 128.700 şi 155.100 de oameni vor fi afectaţi de aceste restricţii, care vor fi însă aplicate treptat. Clauza privind limitarea indemnizaţiilor sociale ale angajaţilor străini va putea fi activată oricând în următorii şapte ani, dar unui singur individ i se va putea aplica cel mult patru ani, în mod gradual.

Cât timp va dura până când Marea Britanie va ieşi efectiv din UE?

Perioada minimă este de doi ani. În acest interval, Marea Britanie va respecta în continuare acordurile şi legislaţia UE, dar nu va lua parte la negocieri. Donald Tusk a precizat că negocierile privind o nouă relaţie între cele două părţi ar dura încă cinci ani, astfel că în total Marea Britanie ar avea nevoie de şapte ani pentru o nouă relaţie cu Uniunea Europeană.

Se tem românii din Marea Britanie de Brexit?

Părerile sunt împărţite în ceea priveşte Brexitul. Mulţi dintre românii aflaţi la muncă în Marea Britanie spun că atâta timp cât au toate actele în regulă, nu au de ce să teamă. Există însă şi temeri. Unii se tem că nu vor mai putea lucra după ieşirea din UE, că li se vor pune condiţii noi. Majoritatea se tem însă de efectele economice imprevizibile pe care le-ar aduce ieşirea din Uniunea Europeană, atât în Marea Britanie, cât şi în restul Europei, existând chiar pericolul unei dezintegrări a UE.

Citeşte şi: Soarta Marii Britanii, la mâna celor care… nu ştiu ce vor

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ