Este în stare Timișoara să ia fața Clujului și Bucureștiului!?

1344

Asociația Română a Filmului Independent (Timishort), Asociația Documentor, Asociația Simultan, Asociația Marele Ecran și Asociația Pelicula Culturală au organizat o dezbatere în legătură cu procedura de finanțare a proiectelor culturale de la bugetul local pentru anul 2016.

În anul curent, 114 proiecte au fost depuse de fundații și asociații ce se ocupă cu actul cultural, pentru a primi bani din partea Primăriei Timișoara. Totalul destinat acestor acțiuni culturale a fost de 1,2 milioane de lei. Pentru o comparație cu un municipiu similar, se analizează situația din Cluj. Acesta este orașul cu un buget de cheltuieli comparabil cu al Timișoarei, și a pus la dispoziția sectorului independent cultural, prin două sesiuni de concurs, nu mai puțin de de 8.9 milioane de lei.

La noi procedura de jurizare a fost gestionată de Casa de Cultură Timișoara. 99 de proiecte au primit finanțare, toate într-o proporție mică față de suma solicitată, ceea ce a generat nemulțumire în rândul multor aplicanți. Nici reprezentanții Primăriei Timișoara nu au fost mulțumiți de modul în care s-au alocat finanțările, drept pentru care, în plenul din 5 aprilie, au suplimentat (selectiv, fără reanalizarea tuturor proiectelor) unele alocări de fonduri.

Pentru a nu mai repeta și în alți ani experiența neplăcută și a optimiza procedura, asociațiile organizatoare a mesei rotunde au așteptat persoane din Primărie și Casa de Cultură pentru un schimb de idei.

De prisos de spus că invitatul principal, viceprimarul Dan Diaconu, nu a catadicsit să apară la discuție. Poate este foarte ocupat cu campania electorală. Și de la activiștii culturali nu prea spera la multe voturi. Tot cu aceiași suverană absență a raspuns și Pavel Dehelean, directorul Casei de Cultură.

Simona Neumann a deslușit în ce fază se află cu aducerea cât mai aproape a capitalei culturale europene de urbea noastră. Dar simte acut lipsa dialogului real cu toți factorii implicați.

Dintre participanții la dezbateri, unul din cei mai tranșanți în opinii a fost regizorul Florin Iepan, care a scos în evidență necesitatea unei comisii independente de evaluare a proiectelor depuse. Consiliul Local a luat cartoful fierbinte și l-a aruncat în curtea Casei de Cultură. Acesta a împărțit banii în mod discreționar. După nemulțumirea generală, s-a încercat o reparare a greșelilor. Problema fondurilor s-a întors la Consiliul Local, ce a aruncat în derizoriu însăși noțiunea de concurs de proiecte și a mai dat cu țârâta și alți bani dar tot în mod subiectiv.

Reprezentanții centrelor culturale francez și german au arătat și dânșii câte ceva din ce nu a mers bine cu banii pentru cultură. Ediția de anul acesta a manifestării Cafe Cultour a primit de la Primărie fabuloasa sumă de 3000 lei. În acest mod se poate pierde acest proiect aflat în strategia culturala a orașului și care se derulează de mai bine de un deceniu.

Un proiect de înfrățire culturală cu orașul Weimar din Germania riscă de asemenea să nu poate fi dus la bun final în condițiile în care au obținut o sumă ce nu ajunge nici pentru plata scriitorului ce ar trebui să facă o lectură publică la noi.

Festivalul de arte performative a fost nevoit să-și reducă agenda de la șapte la trei zile.

Spre deosebire de Timișoara, la Cluj nimeni nu se laudă cu opera sau teatrul local, ce sunt de asemenea instituții ale statului. Brandul cultural ardelean este un festival de înalt nivel, organizat de entități private.

Și toate acestea anomalii sunt în municipiul nostru ce are unul din cele mai mari bugete din țară. La noi, mai puțin de trei procente din banii alocați culturii (și așa destul de puțini) merg spre sectorul independent.

Dintre necazurile aduse în discuție au fost cele legate de dezinteresul evident în promovarea fenomenului cultural. Toți consilierii locali au folosit pretextul candidaturii oraşului nostru la onoranta postură de capitală culturală europeaă doar în scop politic. Iar directorii de instituții culturale ale statului nu au un statut egal cu cei ce nu sunt afiliati la o forma etatistă.

Daniel Malbert, directorul institutului francez, remarcă dorința de cultură într-un oraș ce nu are cinematograf cu adevarat funcțional. Siegfried Geilhausen, viceconsulul german, ar dori o mai strânsă colaborare în acest domeniu între Primărie, Consiliul Județean și Prefectură.

Ca o concluzie preliminară, se dorește luarea în discuție a sumele alocate proiectelor culturale, criteriile de departajare ale proiectelor depuse, corelarea între nota obținută din partea juriului și suma alocată pentru finanțare, transparența întregului proces și evident și alte propuneri de îmbunătățire.

O precizarea importantă este că organizatorii acestei mese rotunde sunt operatori culturali care realizează de mai mulți ani evenimente de interes public la Timișoara: Timishort, Ceau, Cinema!, festivalul Simultan, Open Documentary Session, deci au o experiență destul de vastă pentru a putea observa pertinent lucrurile. Inițiatorii demersului consideră că este un subiect de interes general, mai ales în contextul candidaturii Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Timișoara va face pasul spre normalitate doar când se trece de acest prag de autosuficiență și de automulțumire inutilă.

 

3 COMENTARII

  1. Timișoara merită pe deplin să devină Capitală Culturală Europeană, având oameni de valoare, trecut important, perspectivă de „fereastră deschisă”, de referință spre civilizația occidentală. Pentru a dovedi, este necesar un management cultural performant, făcut de specialiști, nu doar de acei angajați politic și administrativ, care nu au o capacitate determinantă pentru a înțelege și atrage, sprijini adevăratele valori. Oricum, se poate suspecta competiția de necinstea unor oameni cu alte interese. Întreaga clasă politică timișoreană ar trebui să renunțe la orgolii și să contribuie, cu maxim de efort pentru dobândirea acestei calități. Luptele intestine nu pot duce la un lucru bun și util. S-a văzut ce s-a întâmplat cu fotbalul. Sunt dificultăți și cu promovarea evenimentelor, care ar fi meritat mai multă recunoaștere. Timișoara a mai ratat odată, atunci când … s-a mutat interesul ajuns la Timișoara, către Sibiu. Timișoara nu este a unui lider sau altul, a unui partid sau altul. Este a timișorenilor, este acel oraș … de mai demult EUROPEAN. Lăsați la cârma instituțiilor culturale mai mult ARTIȘTI cu performanțe remarcabile decât unii arondați doar politic. Este orașul lui POPAS, acum și al lui Ilie NĂSTASE, al Aurei TWAROVSKA (cu succese remarcabile pe scena operei din Viena … al Laviniei MILOȘOVICI, al Simonei AMÂNAR, al formației PHOENIX … și a multora care au confirmat. Este al celor care au înțeles primii rostul revoluției din 1989. Și … câte și mai câte motive, îndreptățite pentru a nu precupeți nici un efort până la … VICTORIA FINALĂ. Nu e destul să ne plângem că nu ne ajută … instituțiile centrale. Trebuie ca fiecare să lupte, punând MERITELE la bătaie pe mesele unde se negociază repartizarea fondurilor. Din cauza neputinței multora, care trebuiau să ne apere interesele, am pierdut multiple oportunități de investiții remarcabile, cum ar fi: centru SPA, stadion, sală polivalentă competitivă, centură, conexiune pe 4 benzi cu autostrada, precum și altele. Cine a uitat că Timișoara este capitala Banatului (a fost și capitală de Imperiu …), iar BANATUL era FRUNCEA ? Urmează alegerile. Cine va câștiga, va trebui să-și asume răspunderea împlinirii acestui mare avantaj, oferit de postura de CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ. Deșteaptă-te Timișoara !!!

    • Daca ne laudam cu Ilie Nastase(irelevant in discutie), Popas si chiar legendarii dar batranii Phoenix competitia e ca si pierduta. CCE nu promoveaza trecutul glorios -nimeni nu ar putea concura cu Roma, Athena sau cimitirele Parisului, ci tocmai potentialul de a duce mai departe cultura. Oricat ar fi de colosi unele personalitati in varsta acestia nu sunt nemuritori, iar daca dupa ei potopul si o mana de adoratori care nu au mai venit cu nimic in afara coroanelor si discursurilor omagiale inseamna ca si cultura e stearpa.

LĂSAȚI UN MESAJ